Hipertensiunea și sarcina

Hipertensiunea este cea mai frecventă patologie cardiovasculară care apare în cursul unei sarcini, afectând aproximativ 10% dintre femeile gravide.

Există patru tipuri de hipertensiune care pot apărea pe parcursul sarcinii:

• hipertensiunea cronică (preexistentă sarcinii);
• hipertensiunea gestațională;
• preeclampsia și eclampsia;
• preeclampsia care complică o hipertensiune cronică.

Hipertensiunea cronică este definită ca o tensiune arterială care depășeste 140/90 mmHG, valorile tensionale mari fiind prezente de dinaintea sarcinii sau survenind în cursul primelor 20 de săptămâni de gestație. Atunci când valorile tensionale crescute sunt identificate la o gravidă în cursul primelor 20 de săptămâni de sarcină, cel mai frecvent putem spune că este vorba de o hipertensiune cronică.

Pe de altă parte, valorile tensionale crescute instalate într-o manieră acută după 20 de săptămâni devoalează o hipertensiune gestațională și impun evaluări amănunțite pentru a identifica sau a exclude preeclampsia. Preeclampsia poate complica 6% din sarcini, iar incidența de apariție a acestei complicații este de aproximativ 2 ori mai mare la gravidele primipare (la prima sarcină). Valorile tensionale necontrolate pe parcursul sarcinii pot determina probleme importante de sănătate atât la mamă, cât și la făt.

Factorii de risc care duc la apariția hipertensiunii pe parcursul sarcinii se împart în:

• majori
  • hipertensiune arterială în sarcina precedentă;
  • maladii autoimune aşa ca LES şi sindromul antifosfolipidic;
  • diabet zaharat tip I şi II;
  • hipertensiune arterială cronică.
• moderați
  • prima sarcină; vârste extreme ale fertilităţii (sub 16 ani, peste 40 ani);
  • intervalul dintre sarcini > de 10 ani;
  • indicele ponderal ≥ 35 kg/m la prima vizită antenatală;
  • istoric familial de preeclampsie;
  • sarcină multiplă.

Se recomandă determinarea factorilor de risc la prima vizită antenatală a viitoarei mamici. Dacă anumiți factori de risc sunt identificați, se recomandă atenție în monitorizarea sarcinii. Frecvenţa vizitelor antenatale va fi crescută în cazul gravidelor cu riscul moderat (de 2 ori pe lună după termenul de 30 săptămâni). Gravidele cu risc major trebuie să fie adresate cu obligativitate medicului specialist.

Apariţia edemelor generalizate şi adaosul ponderal patologic (1-2 kg pe săptămână) pot fi primul semn potenţial de dezvoltare a preeclampsiei și ca urmare se recomandă monitorizare și mai minuţioasă a stării gravidei.

Pe lângă valorile tensionale crescute (peste 140/90 mmHG), gravidele cu risc de a dezvolta preeclampsie și de avea complicații severe pot prezenta următoarele manifestări clinice și paraclinice:

• afectare a sistemului nervos central: durere de cap severă persistentă sau nou apărută, somnolenţă, ameţeală, confuzie, convulsii;
• dereglări vizuale: pete la nivelul câmpului vizual, vedere tulbure sau dublă;
• afectare a sistemului urinar: scăderea cantității de urină eliminată sau modificarea aspectului urinei;
• implicare a tractului gastrointestinal: dureri abdominale sau sub rebordul costal drept, greaţă şi vomă;
• afectare a sistemului respirator: dureri toracice, lipsa de aer, colorarea în albastru a mucoaselor și tegumentelor;
• afectare a sistemului feto-placentar: dureri permanente puternice în abdomen şi hipertonus uterin (condiţionate de dezlipirea prematură a placentei); lipsă (moartea în uter) sau diminuare a mişcărilor fetale;
• în analizele de laborator se pot observa: creşterea creatininei, creșterea transaminazelor ≥ 2 ori, scăderea trombocitelor sub 100.000 mm, prezența proteinelor în urină.

În toate aceste situații, se recomandă consultarea de urgență a medicului specialist.

Pentru programări, aveți la dispoziție numărul 0232 920, Call Cent