„Tinerilor le recomand să aibă grijă de corpul și sănătatea lor învățând câteva lucruri simple”

Dr. Maria Gavrilaș, Medic primar Cardiologie și Medicină internă

În fiecare zi, în România pierd lupta cu viața 40 de oameni prin infarct miocardic, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră că boala coronariană va rămâne principala cauză de deces pentru următorii 20 de ani. Dr. Maria Gavrilaș, medic primar Cardiologie și Medicină internă, atrage atenția asupra importanței prevenției afecțiunilor cardiovasculare, a diagnosticării și tratării acestora.

Care sunt cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare?

Din păcate, afecțiunile cardiovasculare rămân principala cauză de deces din lume. Infarctul de miocard și accidentul vascular cerebral sunt cele mai reprezentative și au în comun aceeași cauză: ateroscleroza arterelor cerebrale, respectiv coronariene. De aceea, în ultimele decenii s-a acordat o atenție deosebită identificării și studierii factorilor de risc, cei  care grăbesc și agravează procesul de ateroscleroză și produc aceste afecțiuni.

Care sunt factorii de risc cei mai importanți?

Factorii de risc cardiovascular sunt de două categorii: nemodificabili și modificabili. Asupra celor din prima categorie nu putem interveni. Ei sunt reprezentați de vârstă (pentru bărbați, vârsta de risc începe după 45 de ani, iar pentru femei după 55 ani), sex (anumiți factori influențează diferit sexul feminin, de exemplu hormonii estrogeni au rol protectiv, dar diabetul zaharat crește riscul suplimentar la femei față de bărbați), rasa (rasa afroamericană are un risc și o predispoziție mai ridicată pentru infarctul de miocard decât asiaticii). Nu în ultimul rând, în această categorie de risc intră și istoricul familial de afecțiuni ale inimii (riscul este mai mare la cei care au rude cu boală coronariană la vârstă tânără).

Factorii de risc modificabili sunt cei pe care noi îi putem influența. Astfel putem scădea drastic riscul și incidența de boala coronariană/infarct de miocard. Vorbim aici de controlul tensiunii arteriale, de menținerea în limite normale a valorilor colesterolului și trigliceridelor, de controlul optim al diabetului zaharat, de oprirea fumatului (se știe că acesta crește exponențial riscul de infarct de miocard, mai ales după vârsta de 45 de ani). Abordarea unui stil de viață sănătos, care să urmărească o dietă echilibrată, controlul greutății, limitarea consumului de alcool și exercițiul fizic regulat sunt căi deosebit de importante pe care nu trebuie să le subestimăm în prevenirea bolii coronariene. De asemenea, este important să controlăm stresul, acesta poate afecta inima în diverse moduri, cum ar fi: creșterea tensiunii arteriale; excesul de fumat, abuzul de alcool, mâncatul excesiv, uneori stresul intens poate induce direct un atac de cord. La acesta din urmă se adaugă lipsa unui program insuficient de somn sau apneea de somn, frecvet întâlnită la obezi.

Cine este predispus să sufere un infarct de miocard?

Sunt predispuși la a prezenta un infarct miocardic în primul rând bărbații cu vârsta peste 45 de ani, care asociază unul sau mai mulți factori de risc cardiovascular menționați mai sus, dar și femeile peste 55 de ani, care de asemenea, asociază factori de risc, într-un procent însă mai mic. Riscul crește cu cât înaintăm în vârstă, maxim fiind în jurul vârstei de 70 de ani, după care tinde să scadă ușor. Dar să notăm că infarctul de miocard poate să apară și la pacienții cu vârsta de 40 de ani sau chiar mai tineri.

Să reținem că, indiferent de vârstă, oprirea fumatului, tratamentul optim al factorilor de risc, abordarea unui stil de viață sănătos, vizitele regulate la cardiolog pot scădea semnificativ, așa cum am menționat deja, riscul de boală coronariană. Nu putem să spunem care va fi momentul în care va apărea un infarct de miocard. De obicei, debutul este în plină sănătate aparentă. De cele mai multe ori, pacientul este surprins de apariția durerii în piept, nu realizează că aceasta poate însemna debutul unei afecțiuni grave, amenințătoare de viață și amână astfel să se prezinte la medic. Se pierde un timp prețios pentru inițierea cât mai precoce a tratamentului.

Care sunt simptomele după care putem recunoaște infarctul miocardic?

Durerea în piept este manifestarea clasică, tipică, ce anunță debutul unui infarct de miocard. Ea are câteva caractere, care ne ajută să facem diferența cu durerea în piept de alte cauze. Are aceleași caractere, indiferent de sex sau de vârstă. Este situată în spatele sternului, iradiază la baza gâtului, în brațe sau în spate, este deosebit de intensă (strânge pieptul ca într-o menghină), durează de la 30 minute până la câteva ore. Durerea se însoțește de transpirații, anxietate, greață (uneori vărsătură), dificultate la respirat, alteori palpitații sau sincopă. Moartea subită poate surveni la debutul unui infarct, de regulă din cauza unei tulburări de ritm majore.

Cum trebuie să acționăm atunci când recunoaștem aceste simptome?

Atunci când apar aceste simptome sau simptome asemănătoare, trebuie să ne prezentăm de urgență la medic. Orice amânare poate fi fatală. Pacientul va fi supus imediat unei evaluări, va fi examinat de medicul cardiolog sau cel de la urgență, se va face imediat o electrocardiogramă (aceasta ne poate arăta semne directe de infarct), se vor preleva teste de laborator (care vor arăta prezența markerilor biochimici de necroză miocardică), o ecocardiografie, iar dacă diagnosticul de infarct este cert, pacientul va fi internat și supus unui tratament specific (intervențional sau medical prin care se urmărește dezobstrucția arterei coronare care a fost blocată de ruptura plăcii de aterom).

Cât de predispuși sunt tinerii să sufere un infarct?

Dacă ne referim la pacienții sub 45 de ani sau mai tineri și aceștia pot, desigur, într-un procent mult mai mic să prezinte un infarct de miocard. Ruptura unei plăci de aterom rămâne și la aceștia principala cauză, dar pot exista și alte cauze, cum ar fi: disfuncția coronariană microvasculară, disecția spontană a arterelor coronare, spasmul coronarian prelungit (indus de droguri sau alte substanțe), emboliile coronariene, miocardita.

Infarctul de miocard a fost sesizat și la femei în timpul sarcinii, cauza principală fiind disecția spontană a arterei coronare, cu un prognostic rezervat și mortalitate ridicată. Prognosticul unui pacient tânăr care a avut un infarct de miocard, în general, nu este bun, recurența infarctului poate să apară într-un procent de 10-30 % în primii 5 ani.

Care este impactul unui infarct miocardic în stilul de viață ulterior al pacientului?

Desigur, pacientul care a ajuns la timp la medic, la care s-a reușit revascularizarea coronariană (dezobstrucția arterei trombozate prin metode intervenționale sau prin tromboliză), poate să rămână fără sechele și să continue o viață normală. Este absolut necesar însă să urmeze tratamentul medicamentos indicat, vizitele regulate la cardiolog și să adopte un stil de viață sănătos. Din păcate, un număr semnificativ de pacienți amână prezentarea urgență la spital și în acest caz se pierde șansa dezobstrucției arterei trombozate (aceasta este minimă după 6-12 ore de la debutul durerii). Pacienții rămân cu sechele ce vor evolua spre insuficiență cardiacă și prognostic rezervat.

Ce le recomandați tinerilor (și nu numai)?

Tinerilor le recomand să aibă grijă de corpul și sănătatea lor învățând câteva lucruri simple, dar deosebit de valoroase: să facă exercițiu fizic zilnic, să adopte o dietă sănătoasă, să nu fumeze sau să oprescă fumatul, să controleze stresul și să aibă un program de somn adecvat, să adopte o stare emoțională pozitivă, să nu consume alcool (deloc până la vârsta de 21 de ani și cu moderație ulterior). Dacă au în familie rude apropiate cu afecțiuni ale inimii sau simptome sugestive pentru acestea, să programeze o vizită la medicul cardiolog.