De la palpitații la paralizie, o cale mai scurtă decât s-ar crede

Dr. Viorica Dobreanu, Medic primar Cardiologie

Un pacient în vârstă de 72 ani, din mediul rural, activ în sectorul agricol, s-a adresat Spitalului de Cardiologie Clinică și Intervențională Arcadia pentru continuarea investigațiilor ca urmare a unui episod de paralizie temporară a membrului inferior stâng, diagnosticat în urgență ca AIT (accident vascular ischemic tranzitor), cu recuperarea integrală a funcției motorii.

În urma anamnezei s-a descoperit că pacientul nu era urmărit din punct de vedere medical și nu asocia tratament medical pe termen lung. Factorii de risc care au fost identificați sunt: un istoric familial de boli cardiovasculare, tabagismul activ și consumul ocazional de alcool. Pacientul s-a declarat asimptomatic, însă a admis că a resimțit de mai multe ori „că îi sare inima din piept”. Aceste episoade aveau o durată variabilă și erau însoțite de stare de slăbiciune și câteodată amețeală. Pacientul nu a considerat necesar consultul unui medic, întrucât episoadele se rezolvau spontan.
Examenul clinic a identificat bătăi regulate ale cordului, fără sufluri supraadăugate, un indice de masă corporală (IMC) de 26.2 kg/m2 care semnalează supraponderabilitate și valori tensionale de 160/95 mmHg, fără diferențe semnificative între brațul stâng și cel drept.
Electrocardiograma realizată pacientului a înregistrat un ritm sinusal normal, cu o frecvență de 70 bpm, fără tulburări de repolarizare și cu o extrasistolă atrială.
Examenul ecocardiografic a pus în evidență un ventricul stâng ușor hipertrofiat, fără tulburări de cinetică și cu o fracție de ejecție prezervată, în lipsa unor valvulopatii semnificative.
Analizele de sânge prelevate pentru identificarea factorilor de risc au confirmat o glicemie bazală modificată și o creștere peste normal a valorilor trigliceridelor, cu o funcție renală normală.
Pentru identificarea eventualelor aritmii care să poată explica palpitațiile resimțite de pacient, s-a apelat la supravegherea Holter pe parcursul a 24 de ore. Aceasta a relevat că peste 30% din timp pacientul dezvolta fibrilație atrială cu frecvență crescută, aproximativ 100-110 bpm.

În urma rezultatelor investigațiilor derulate, pacientul a fost diagnosticat cu fibrilație atrială paroxistică, care, netratată, aduce un risc anual de 3% de accident vascular cerebral și care, spre norocul său, a fost cu rezoluția completă a simptomelor și reluarea activităților obișnuite în cel mai scurt timp.
S-a decis inițierea unui tratament anticoagulant, betablocant, antihipertensiv și hipolipemiant (medicamentele hipolipemiante reduc nivelul crescut al anumitor lipide din sânge) pentru prevenția complicațiilor fibrilației atriale și controlul factorilor de risc.

Mesaje de luat acasă:

• Este recomandat controlul cardiologic periodic, inclusiv în cazul persoanelor aparent sănătoase, cum este cazul pacientului anterior prezentat.
• Nu trebuie ignorate nici măcar cele mai lejere simptome întrucât ele pot ascunde afecțiuni grave. De la palpitații la paralizie irecuperabilă este o cale mai scurtă decât s-ar crede.
• Factorii de risc joacă un rol puternic în dezvoltarea complicațiilor bolilor cardiovasculare, iar controlul lor are beneficii asupra longevității și calității vieții.