Cum poți preveni afecțiunile inimii
Dr. Maria Gavrilaș, Medic primar Cardiologie și Medicină internă
În lumea contemporană, afecțiunile inimii reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. Cu ritmul alert al vieții moderne și obiceiurile nesănătoase, riscul de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare a crescut semnificativ.
Desigur, anumiți factori de risc nu pot fi schimbați, cum ar fi istoricul familial, vârsta sau sexul, dar există însă o mulțime de alți factori de risc, care pot să fie schimbați și care scad drastic riscul general de afecțiuni și în special riscul de afecțiuni cardiovasculare.
Iată o strategie eficientă prin care poate fi ameliorat acest risc:
- Nu fuma sau întrerupe fumatul.
Fumul de țigară afectează inima și arterele din tot corpul nostru prin mai multe mecanisme. Substanțele chimice din fumul de țigară contribuie la formarea plăcilor de aterom în peretele arterelor, îngustându-le și în final blocând fluxul sanguin în anumite teritorii. Crește astfel semnificativ riscul de atac de cord (infarct de miocard) sau de accident vascular cerebral. De asemenea, monoxidul de carbon din fum interferează cu abilitatea sângelui de a transporta oxigenul, solicitând suplimentar inima.
Acest risc începe să scadă imediat ce se înterupe fumatul, la câteva zile, pentru ca la un an să scadă la jumătate, iar la 15 ani, riscul de infarct să fie același ca la nefumători.
Reține: chiar dacă nu ești fumător, încearcă să nu te expui fumului de țigară (să nu fii fumător pasiv).
- Fii activ fizic.
30-60 de minute de efort fizic pe zi ajută nu numai inima să funcționeze mai bine, dar ajută și la controlul tensiunii arteriale, diabetului zaharat, greutății, scăderii nivelului de colesterol din sânge. De asemenea, exercițiul fizic regulat îmbunătățește funcția respiratorie și ajută la oxigenarea mai bună a întregului organism. Nu în ultimul rând, exercițiul fizic constant reduce stresul și anxietatea (prin eliberarea de endorfine – „hormonii fericirii”).
Recomandările generale privind exercițiul fizic includ:
- exercițiu fizic aerobic (mers rapid, alergat, ciclism, înot); activitate aerobică moderată cel puțin 150 de minute/săptămână sau activitate fizică intensă 75 de minute/săptămână. Puteți împărți sesiunile în perioade mai scurte pe parcursul unei săptămâni;
- antrenament de forță (ajută la întărirea mușchilor și a sistemului osos);
- exerciții de flexibilitate;
- includerea în viață zilnică a mersului pe jos sau a altor forme de mișcare.
Monitorizează și dozează intensitatea efortului, în funcție de antrenamentul individual și de recomandările medicului.
Fii constant. Chiar dacă nu poți atinge obiectivele de mai sus, nu renunța. Chiar și un exercițiu fizic de scurtă durată sau activități precum grădinăritul, curățenia în casă, urcatul scărilor, plimbarea în parc etc. au efecte benefice asupra inimii.
- Alege o dietă sănătoasă.
Sunt alimente care protejează inima, scad tensiunea arterială, scad riscul de diabet zaharat, obezitate și altele care cresc riscul de afecțiuni cardiovasculare.
O dietă sănătoasă urmărește:
- să fie bogată în fructe și legume, cereale integrale, leguminoase, carne slabă sau pește, grăsimi sănătoase (cum sunt cele din uleiul de măsline, nuci, avocado);
- să evite consumul excesiv de sare, zahăr, alcool, grăsimi animale, carne procesată;
- să monitorizeze dimensiunea porțiilor pentru a evita excesul caloric;
- să mențină o stare bună de hidratare.
- Menține o greutate normală.
Excesul ponderal este strâns legat de afecțiunile cardiovasculare. Acesta crește riscul de hipertensiune arterială, diabet zaharat, hipercolesterolemie, atac de cord sau accident vascular cerebral.
Riscul cardiovascular este apreciat la o circumferință abdominală mai mare de 102 cm pentru bărbați și mai mare de 88 cm pentru femei sau un indice de masă corporală mai mare de 25.
- Ține stresul sub control.
Stresul cronic duce la creșterea tensiunii arteriale, la tulburări de ritm cardiac, eliberarea în exces de cortizol sau adrenalină, hormoni cu efect nociv asupra inimii.
- Dormi suficient și încearcă să ai un somn de calitate.
Un somn mai scurt de 7 ore pe noapte, sindromul de apnee în somn, perturbarea ritmului circadian (munca în ture de noapte) pot favoriza apariția hipertensiunii arteriale, tulburărilor de ritm, obezității, depresiei etc.
- Mergi regulat la control medical.
Condiții precum hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, diabetul zaharat necesită diagnosticare precoce și tratament riguros monitorizat, controalele de rutină fiind esențiale pentru depistarea timpurie a acestor afecțiuni.