Angina pectorală: opțiuni de tratament
Dr. Maria Gavrilaș, Medic primar Cardiologie și Medicină internă
Ce alegem pentru tratamentul anginei pectorale: medicamente, schimbarea stilului de viață, angioplastie, implantare de stent sau intervenție chirurgicală de bypass?
Angina pectorală a fost descrisă pentru prima oară în 1768 de către William Heberden, descriere clinică valabilă și astăzi. Criza de angină se manifestă prin durere toracică anterioară (durere în piept) cu caracter de constricție (strivire), care poate iradia în brațe, la baza gâtului sau în spate, cu durata de circa 15-20 de minute și care apare frecvent în legătură cu efortul fizic, stresul intens, alteori după o masă prea greoaie sau consum excesiv de alcool.
Cauza anginei pectorale este reprezentată de reducerea aportului de oxigen la nivelul mușchiului inimii, datorată în principal stenozelor arterelor coronare prin plăci de aterom.
Este important să inițiem tratamentul cât mai devreme pentru a evita evoluția spre infarct miocardic sau alte complicații.
Tratamentul anginei pectorale este diferențiat în funcție de tipul acesteia: stabilă sau instabilă.
Angina pectorală stabilă se caracterizează prin apariția durerii la efort fizic moderat sau intens, cedează la repaus sau administrare sublinguală de nitroglicerină, nu își modifică aspectul (durata, frecvența crizelor, intensitatea, răspunsul la nitroglicerină) cel puțin 3-6 luni.
Angina pectorală instabilă face parte din sindroamele coronariene acute și se manifestă fie prin apariția subită a unei crize de durere intensă pentru prima oară, fie prin schimbarea caracterului crizelor de durere anterioară. Apare de regulă la repaus sau la nivel redus de efort, nu cedează (sau cedează mai greu) la administrarea de nitroglicerină sublingual. Angina pectorală instabilă reprezintă o urgență pentru că are un risc crescut de evoluție spre infarct miocardic acut, aritmii sau alte complicații severe, inclusiv moarte subită.
Alte tipuri mult mai rare de angină pectorală sunt reprezentate de angina vasospastică (Prinzmetal), datorată în principal unui spasm al arterelor coronare, sau angina microvasculară, în care sunt afectate arterele mici, distale.
Opțiuni de tratament pentru angina pectorală
Dacă angina pectorală este stabilă, poate fi controlată prin medicație și schimbarea stilului de viață.
Angina pectorală instabilă necesită internare în serviciul Cardiologie și evaluare angiografică. În funcție de gradul afectării arterelor coronare se va stabili tipul de procedură la care va fi supus pacientul: angioplastie, montare de stent sau bypass chirurgical.
Tratamentul medicamentos, antianginos, are ca scop ameliorarea manifestărilor de angină și prevenirea evoluției spre infarct miocardic acut, disfuncție sistolică a ventriculului stâng sau alte complicații. Câteva grupe de medicamente intră, în mod clasic, în tratamentul anginei pectorale:
- Aspirina sau alte antiagregante plachetare (clopidogrel), care previn formarea trombului (cheagului) la nivelul arterei îngustate și permit sângelui să treacă mai ușor la acest nivel;
- Nitroglicerina (sub formă de comprimate, plasturi sau spray), care are acțiune rapidă, produce vasodilatație și poate controla criza de angină în angina pectorală stabilă. Există și nitrați cu acțiune prelungită, care pot crește toleranța la efort, dar aceștia au ca efecte secundare cefaleea (durerea persistentă de cap, care uneori este severă și impune întreruperea administrării) și tahifilaxia (toleranța la medicament, care îi limitează efectele);
- Betablocantele, selective sau neselective (metoprolol, atenolol, bisoprolol etc.), care sunt medicamente de primă intenție în angina pectorală de efort, stabilă. Acestea reduc frecvența bătăilor inimii și prin acest efect scad consumul de oxigen și previn apariția crizei de angină;
- Blocantele canalelor de calciu (dihidropiridine sau nondihidropiridine), care au efect miorelaxant la nivelul arterelor coronare, eficiente în special în angina pectorală stabilă sau angina vasospastică;
- Statinele, medicamente folosite pentru reducerea nivelului de colesterol, în special a nivelului de LDL colesterol (sau colesterolul rău), cu rol în prevenirea sau stabilizarea plăcii de aterom;
- Medicamentele de linia a doua sau a treia folosite în tratamentul anginei pectorale, cum ar fi nicorandil, ivabradina, ranolazina, trimetazidina sau alopurinol, utilizate atunci când cele clasice nu reușesc să amelioreze sau să stabilizeze crizele de angină.
Tratamentul anginei pectorale instabile adaugă la medicația de mai sus, în funcție de aspectul arterelor coronare vizualizate prin angiografie coronariană (coronarografie) și de gradul de afectare a acestora, tratament intervențional: angioplastie coronariană percutană cu stent sau intervenție chirurgicală de bypass.
În timpul angioplastiei, un cateter care are la capăt un balon este plasat la nivelul zonei îngustate din artera. Prin umflarea balonului, artera este lărgită și la acest nivel se plasează un mic tub, numit stent, care are rolul de a menține artera deschisă.
Intervenția chirurgicală de bypass este indicată atunci când sunt multiple leziuni coronariene, iar tratamentul medicamentos sau angioplastia percutană cu stent nu ameliorează angina.
Schimbarea stilului de viață în angina pectorală
Schimbarea stilului de viață reprezintă o componentă importantă în tratamentul anginei pectorale.
Iată ce trebuie să iei în considerare când ai angină pectorală:
- Renunță definitiv la fumat. Acest lucru este esențial pentru a evita evoluția anginei pectorale spre infarct miocardic acut sau alte complicații. Există tratamente care pot să te ajute în acest sens.
- Alege o dietă sănătoasă, în care să limitezi consumul de alcool, aportul de grăsimi animale, excesul de sare, zahăr. Optează pentru o dietă bogată în vegetale, carne slabă, cereale integrale, lactate cu conținut scăzut de grăsimi. Evită mesele abundente, cu alimente greu digerabile, întrucât acestea pot induce crize de angină.
- Controlează greutatea. Apelează la nutriționist sau la alte metode de reducere a greutății (Gastric Sleeve, balon intragastric etc.).
- Fii activ fizic. Exercițiul fizic regulat ajută la controlul diabetului, al tensiunii arteriale, scade nivelul colesterolului, are un efect benefic asupra tuturor factorilor de risc cardiovascular. Înainte de a începe un program de exerciții fizice, întreabă medicul cardiolog care este nivelul de efort recomandat. Oprește-te înainte de a atinge pragul de angină.
- Redu stresul. Stările de suprasolicitare emoțională pot induce crize de angină. Găsește căi prin care să te poți relaxa și să controlezi stresul, evită situațiile care te suprasolicită sau indispun.
- Învață să previi criza de angină, limitând efortul fizic excesiv, evitând situațiile stresante, expunerea la temperaturi foarte scăzute sau foarte ridicate, mănâncă mese mici și evită consumul excesiv de alcool, cafea.
- Administrează corect medicația și spune-i medicului cardiolog dacă iei și alte medicamente (de exemplu, vitamine, suplimente nutritive etc.). Unele medicamente combinate cu medicația antianginoasă pot produce probleme serioase, chiar amenințătoare vital (de exemplu, nitrații asociați cu medicamente de disfuncție erectilă la bărbați). Spune-i medicului dacă ai efecte secundare de la medicamente.
- Învață cum să iei nitroglicerină cu acțiune rapidă (sublingual). Ia înainte să faci un efort fizic, așază-te sau susține-te de ceva dacă simți amețeală, durere de cap sau căldură după administrare; administrează imediat ce a început durerea, iar dacă după 5 minute aceasta nu a trecut, poți să mai iei o doză (tabletă sau puf spray).
- Mergi la urgență dacă durerea în piept nu trece sau se înrăutățește pentru că poate însemna evoluția spre infarct miocardic acut.
- Tratează celelalte afecțiuni asociate: diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia etc.
Medicul cardiolog îți va spune care opțiune de tratament este cea mai potrivită pentru tine. Pentru majoritatea pacienților, prima linie de tratament este reprezentată de medicamente și schimbarea stilului de viață. La cei la care acestea nu sunt suficiente, angioplastia percutană cu stent este o altă opțiune. Când aceasta nu este posibilă, din cauza leziunilor multiple, intervenția chirurgicală de bypass poate aduce un beneficiu real.