A doua viaţă, la 88 de ani

Stimulatoarele cardiace ajută milioane de oameni să aibă un trai normal.

Când vârsta înaintată a pacientului complică situația și constituie un factor de risc suplimentar,  implantarea unui astfel de aparat nu e simplă, însă medicul trebuie să ofere bolnavului aceleași șanse la viață ca oricărei alte persoane.

Cazul Elvirei – care s-a născut a doua oară la 88 de ani – ne demonstrează că orice om merită efortul, indiferent de anii pe care îi poartă în spate.

Elvira este din Botoşani și s-a îngrijit mereu, conștiincioasă, de problemele sale de sănătate.  Până acum, când inima sa a obosit, iar singura soluție indicată de medici a devenit implantarea unui stimulator cardiac. Un tratament accesibil astăzi, în epoca medicinii avansate, dar pentru Elvira - imposibil de obținut, în ciuda eforturilor rudelor sale de a o duce din clinică în clinică.

În timp ce spitalele din întreaga țară la care familia a apelat tratau cazul cu indiferenţă, situaţia Elvirei s-a agravat. Disperaţi, nepoţii şi strănepoţii femeii au căutat o soluție la cabinetul din Botoșani al doctorului Dan Iliescu – medic primar de cardiologie la Arcadia Cardiovascular – sperând că opinia sa va face diferenţa.

„Pacienta a ajuns la mine într-o stare critică. Inima ei bătea cu aproape 18 bătăi pe minut, una dintre cele mai scăzute frecvenţe cardiace cu care m-am întâlnit vreodată. Dacă vreţi să vă imaginaţi cât de slăbită era femeia, gândiţi-vă că inima unui om fără prea mari probleme de sănătate bate în mod normal cu peste 60 de bătăi pe minut. Bătăile ei erau atât de rare, încât inima putea să se oprească în orice moment. Științific, diagnosticul său era de bloc atrioventricular total și impunea o rezolvare imediată prin implantare de stimulator. Am trimis-o de urgenţă la Arcadia Cardiovascular, iar dr. Mihai Rotar, coordonatorul spitalului nostru, a intervenit fără ezitări”, ne povestește dr. Dan Iliescu.

Cum îţi schimbă existenţa un stimulator cardiac?
Elvira a primit în acea sâmbătă, spre noapte, un stimulator temporar şi luni, după o zi de monitorizare, stimulatorul cardiac definitiv. Intervenţia a decurs fără nici o problemă şi a soluţionat aproape 100% problemele pacientei, care este în continuare supravegheată de dr. Iliescu. După nici patru zile de internare, Elvira a plecat pe propriile picioare acasă, însoţită de familia ei. Nepoata şi strănepoţii săi i-au fost alături tot timpul şi au răsuflat uşuraţi la finalul intervenţiei, dar nu au uitat toate emoţiile prin care au trecut.

„Am tot fost cu bunica la mai multe controale, ne-am îngrijit să fie bine mereu, iar când am aflat că are nevoie de stimulator ne-am speriat, pentru că nu ştiam exact ce înseamnă. Nu am reuşit să o programăm la nici un spital la care am încercat, ni se tot spunea că nu au aparate. Se simţea tot mai rău şi am decis să mergem la încă o consultaţie, la dr. Iliescu, să vedem dacă mai sunt alte soluţii. Bunica era aşa de slăbită, chiar îmi era teamă că o să o pierd. După ce a văzut-o, domnul doctor a spus că în nici un caz nu iese de acolo pe picioarele ei, în stadiul în care era, a chemat Salvarea şi a plecat imediat spre spital. Nici nu auziserăm de Arcadia când ne-a spus doctorul unde merge şi unde o să fie operată bunica, dar am avut încredere deplină în el. Eu şi copiii mei am venit abia luni la Iaşi, pentru că atunci era deja târziu, dar am fost informaţi în permanenţă la telefon despre tot ce se întâmpla. Toţi s-au purtat extraordinar cu noi. Mă bucur că am venit la Arcadia, aici ni s-a acordat cu adevărat atenţie, aici au salvat-o pe bunica. Iar ea se simte acum, nu bine, ci foarte bine. Se obişnuieşte cu aparatul, nu o incomodează prea tare. Revenim cu toţii la viaţa noastră normală...”, ne-a împărtăşit uşurată nepoata pacientei.